Comportament agresiv la copii: Ce faci când copilul este agresat de alt copil sau chiar el este agresorul?

Copiii pot trăi emoții intense pe care nu știu să le exprime. Un copil care nu reușește să rezolve un exercițiu la matematică poate simți o rușine profundă. În loc să spună „I feel embarrassed because I don’t understand the lesson” (Mă simt rușinat pentru că nu înțeleg lecția), poate ironiza colegii care răspund corect.

Dr. Katherine Leonchik, ne spune: 

„Părinții ar trebui să reacționeze prompt, dar calm și să spună clar că bullying-ul nu este acceptabil, punând accent pe empatie și respect. Păstrează prima conversație despre asta non-conflictuală, concentrată pe perspectiva copilului și ajută-l să recunoască impactul comportamentului său asupra altora.”

Cauzele frecvente ale comportamentului agresiv includ dificultăți în gestionarea emoțiilor la copii, impulsivitate, stres familial sau dorința de validare în grup. Copiii care au trăit respingere pot încerca să evite vulnerabilitatea prin dominare. 

„Expunerea la conflict între părinți poate normaliza agresivitatea ca strategie relațională. De asemenea, nivelul scăzut de căldură emoțională și supravegherea redusă pot diminua oportunitățile de a dezvolta și ghida empatia”, mai explică specialistul. 

Uneori, agresivitatea poate fi legată de tulburări de comportament agresiv sau alte dificultăți emoționale. În aceste situații, reacțiile sunt frecvente, intense și apar în mai multe contexte.

„Reglarea emoțională deficitară, în special furia, iritabilitatea sau anxietatea, poate alimenta comportamente de bullying. Stima de sine scăzută sau rușinea pot determina copilul să caute putere sau statut prin a-i umili pe alții”, a adăugat Dr. Leonchik.

Există diferențe clare între o izbucnire punctuală și un tipar comportamental. Dacă fiica ta de 11 ani țipă o dată la o colegă după ce a fost provocată, discutăm despre un incident. Dacă umilește sistematic un copil mai timid, avem un posibil comportament agresiv recurent.

Un semnal de alarmă este lipsa remușcării. 

„Pune întrebări clare, orientate spre responsabilitate: Ce ai făcut? Care a fost impactul? Dacă răspunsul este mereu ‘El a început’, copilul evită asumarea”, detaliază medicul. 

Descoperirea faptului că propriul copil manifestă comportamente agresive față de ceilalți poate provoca furie, rușine sau confuzie. Totuși, reacția ta inițială influențează direct felul în care el va învăța să își asume responsabilitatea. 

În locul unei reacții impulsive, este util să urmezi câțiva pași care susțin gestionarea emoțiilor la copii, reduc comportamentul disruptiv și transformă momentul într-o oportunitate de învățare.

1. Reacționează prompt, dar calm;
2. Înțelege perspectiva copilului;
3. Blochează victimizarea și redirecționează responsabilitatea;
4. Pune întrebări orientate spre responsabilitate;
5. Repară, nu doar pedepsi;
6. Colaborează cu școala.

La Novakid, suntem preocupați de bunăstarea copiilor din toate punctele de vedere. Află din videoclipul de mai jos mai multe despre cum pot învăța limba engleză copiii cu dislexie:

Țipetele tale pot amplifica rușinea și defensiva, iar pedeapsa fără explicație nu dezvoltă empatia. Ignorarea emoțiilor lui transmite că furia este interzisă și că nu că trebuie înțeleasă. În același timp, dacă propriul copil a fost victimă înainte, discută deschis. Uneori, agresorii au fost cândva victime.

Dr. Leonchik avertizează: 

„O disciplinare dură poate transmite copilului că puterea și intimidarea sunt modalități normale de rezolvare a problemelor. În loc de reacții extreme, folosește disciplinarea pozitivă. Aceasta presupune limite ferme și explicații clare. Chiar dacă a fost enervat, asta nu justifică să rănească pe cineva”.

Pentru un copil de 3 ani, comportamentul agresiv, precum lovitul sau mușcatul, apare frecvent din frustrare și imaturitate neurologică, nu din intenție de dominare. La această vârstă, intervenția este imediată și concretă. Spui calm: „I won’t let you hit.” (Nu te las să lovești.) 

Îndepărtezi copilul din situație și îl ajuți să pună emoția în cuvinte: „You are angry because you wanted the toy.” (Ești furios pentru că voiai jucăria.) Accentul este pe reglare externă, modelare și repetarea constantă a regulii. Nu trebuie să explici concepte abstracte despre empatie, ci mai degrabă să oferi alternative simple, cum ar fi să ceară sau să aștepte. 

În schimb, la adolescenți, gestionarea emoțiilor implică deja tehnici de reflecție și înțelegerea responsabilității . Un preadolescent care manifestă comportament disruptiv prin umilirea unui coleg are nevoie de conversații detaliate despre impact, statut social și consecințe reale pentru sănătatea mintală.

Întrebările devin mai profunde: „What was your intention and what was the impact?” (Care a fost intenția ta și care a fost impactul?) La această vârstă, disciplinarea pozitivă include un plan de reparare a problemei, limitarea accesului la tehnologie dacă agresivitatea s-a manifestat online și stabilirea unor reguli pentru copii acasă negociate, dar ferme. Diferența majoră este că la 3 ani tu reglezi emoția pentru copil, iar la 12 ani îl înveți să și-o regleze singur.

La această vârstă, conversația funcționează mai bine decât să îl pedepsești să stea la el în cameră. Poți simula cu el ce va face data viitoare. „Let’s practice what you could say next time.” (Hai să exersăm ce ai putea spune data viitoare.)

Învață-l efectiv ce să zică în astfel de situații. „I’m angry right now. I need a break.” (Sunt furios acum; am nevoie de o pauză.) Aceasta susține gestionarea emoțiilor la copii.

Indiferent de vârstă, însă, încurajează-l să participe la activități unde copilul poate simți că se dezvoltă, că evoluează: sport, teatru, voluntariat. Copiii care își găsesc preocupări pozitive reduc tendința spre comportament disruptiv.

Mulți părinți caută informații despre ce faci când copilul este agresat de alt copil. Învață-l să ceară ajutor și că nu e nicio rușine în asta. 

Primul pas este să îi spui clar: „It is not your fault.” (Nu este vina ta.) Reamintește-i pe scurt o bullying definiție și învață-l răspunsuri ferme și calme, precum „Stop. I don’t like this.” (Oprește-te. Nu îmi place.) și exersați-le acasă. Învață-l să ceară ajutor și că nu e nicio rușine în asta. „Asking for help is protecting yourself.” (A cere ajutor înseamnă să te protejezi.) Sprijină-l să discute cu un adult din școală și monitorizează situația.

Dacă începe să se retragă, să fie temător sau vezi alte schimbări de comportament, caută sprijin specializat. 

Dacă agresivitatea este frecventă, intensă și apare acasă și la școală, discutăm despre posibilitatea unor tulburări de comportament. În aceste situații, poate fi util un tratament pentru tulburări de comportament la copii, care include terapie orientată spre reglarea emoțională și controlul impulsurilor.

„Dacă comportamentul este repetat sau intens, ia în calcul sprijin profesional pentru dezvoltarea reglării emoționale și controlului impulsurilor”, spune Dr. Leonchik. 

Creează momente zilnice de conectare cu copilul tău, fără vreun telefon prin preajmă. Întreabă: „What was the hardest part of your day?” (Care a fost partea cea mai dificilă a zilei tale?).

Specialistul spune că cel mai bine ar fi să modelezi comportamente prosociale acasă:

 „Copilul învață empatia mai mult din ceea ce vede decât din ceea ce aude.”

Revizuiește periodic reguli pentru copii acasă. Discută despre respect ca valoare, nu doar ca obligație. Fii un exemplu. Dacă greșești, spune: „I was wrong, and I’m sorry.” (Am greșit și îmi pare rău.)

Folosește constant disciplinarea pozitivă pentru a transforma un episod de comportament agresiv într-o lecție despre responsabilitate.

Un copil care manifestă comportament agresiv nu este definit de acel moment. Dacă intervii calm, agresivitatea poate fi redusă. Dacă simți că situația te depășește, caută sprijin specializat. A cere ajutor este un gest de responsabilitate, nu un eșec.

Dacă observi semne persistente de comportament disruptiv sau suspiciuni de tulburări de comportament agresivitatea, discută cu un psiholog școlar sau un terapeut specializat în tratament pentru tulburări de comportament la copii. Intervenția cât mai devreme poate schimba direcția dezvoltării copilului tău.

În procesul de reducere a unui comportament agresiv, mediul educațional joacă un rol important. Un cadru sigur, structurat și interactiv poate susține gestionarea emoțiilor la copii, încurajând exprimarea verbală în locul reacțiilor impulsive.

Adrienne Landry, profesoară de engleză și metodolog Novakid, explică în videoclipul de mai jos ce presupune un studiu interactiv, într-un cadru bazat pe aplicații de învățat engleza și activități care stimulează empatia și comunicarea.

Rezervă o lecție de probă și vezi dacă Novakid este potrivit pentru copilul tău.